ROME, albumul clocit de compozitorul italian Danielle Luppi si de “magicianul” Brian “DangerMouse” Burton vreme de mai bine de 5 ani a fost catalogat de critici drept un “soundtrack in cautarea unui film”, o incercare de a aduce in atentia publicului frumusetea uitata si farmecul discret al filmelor italiene din anii 60. Acest album compus la doua maini e un fusion incantator in care se simte cu prisosinta caracterul si stilul fiecaruia dintre parteneri. Danielle Luppi isi arata din plin respectul si dragostea pentru romantismul si delicatetea fragila a soundtrackurilor clasice italiene in timp ce Danger Mouse e recunoscut pentru acuratetea cu care reuseste sa capteze acea atmosfera aparte pe care numai inregistrarile vechi o pot evoca. Rome este astfel un adevarat hibrid rezultat prin incrucisarea dintre un album pop si un soundtrack-fara-film. Cireasa de pe tortul acestei nostalgice inginerii muzicale o reprezinta vocile pe care Luppi si Danger Mouse le-au ales pentru Rome. E vorba despre Norah Jones si Jack White. Aveam pe de-o parte un timbru vocal puternic si usor recognoscibil (Jack White), in timp ce de cealalata parte (Norah Jones) avem o voce senzuala, incarcata de erotism. Desi diferite, cele doua voci reusesc sa redea melodrama si farmecul unei epoci pline de un glamour patinat si de un romantism incurabil. Rome e un album superb, misterios, elaborat cu minutiozitate si rabdare, care isi teleporteaza auditoriul nostalgic direct in atmosfera filmelor spaghetti western din anii 60.
