Architecture should not dictate nature, it should cooperate with it, se ridica o voce din mica Elvetie. Peter Vetsch, arhitectul elvetian, si-a facut un renume construind… earth houses. Nu e o noutate, vor spune generatiile care inca isi mai amintesc de casa de chirpici uitata pe vreo ulita din satul bunicilor. Numai ca aceste case nu sunt de pamant, ci in pamant. Adica iei o casa si o bucata de natura (poate fi si un colt), adaugi cateva concepte eco (ingredientul de baza, fara de care nu se prea mai poate in zilele noastre), centrezi totul in jurul omului, om care il pui si pe el pe un fundal (asa zisul „natural environment context” sau cum ii mai zice pe la noi „comuniunea omului cu natura”) si iti iese …earth house.
Una peste alta, Peter Vetsch reuseste sa creeze un spatiu unic, care impresioneaza prin naturalete si lipsa perfectiunii. Forme curbate, de inspiratie gaudiana, pereti albi, pe care aproape ca ii simti cum respira, convulsionand si insufletind parca intreaga casa, si vatra, a carei caldura mai reuneste in jurul ei inca o generatie ratacita in mrejele perfectiunii, reusesc sa il faca atat pe omul contemporan, cat si pe cel arhaic sa se simta „acasa”.
Ma si inchipui intr-una dintre aceste case, la o ceasca de ceai cald cu prietenii, ca tot a venit toamna, gandindu-ma pe furis la taramurile fantastice ale hobitilor.
